Cât Au Trudit Părinții

O vovo, măi, măi, măi
Câte vremuri au trecut
Câte lacrimi n-am știut
Câte au dus și au tăcut
Ofă se scula-n zori
Și pornea printre ogori
Ba la oi, ba la fântână
Cu nădejdea lui cea bună
Ba la oi, ba la fântână
Cu nădejdea lui cea bună
De cu zori și până-n seară
Truda era povară
De cu zori și până-n noapte
Pentru prun și pentru toate
Măicuța prin bătătură
Ziua-ntreagă în alergătură
Măicuța prin bătătură
Ziua-ntreagă în alergătură
Joia dis de dimineață
Frământa a luat cu viață
Pâinea, rumenea-n cuptor
Și plăcinte pentru ai lor
Din cât avea mai bun
Împărțea la toți pe drum
Cât au tras părinții mei
Of, of, of, măi, măi
Pentru casă, pentru noi
Prin nămeți și prin nevoi
N-aveau multe de împărțit
Dar aveau de dăruit
Șase suflete la masă
Șase drumuri de acasă
Și părinții an cu an
Le-au făcut dintr-o neam, oh,
Toți cu locul lor la masă
Patru fete, doi feciori,
Șase griji și șase flori
Patru fete, doi feciori,
Șase griji și șase flori
Unul mare, altul mic
Dar nu rămânea nimic
Că părintele sărac
Rupe pentru pruncii să-i înveac
Palma aspră de pământ
Vorba dreaptă ca un sfânt
Palma aspră de pământ
Vorba dreaptă ca un sfânt
Măicuța lângă fuior
Ascundea al său dor
Și când casa adormea
Numai ochii ei vechea
Asta-i viața măi creștine
Azi cu rău și mâini cu bine
Astăzi stăm cu toți la masă
Mâine unul nu-i acasă
Nu lua omul după bani
Nici iubirea după ani
Că averea cea mai mare
Nu se numără în parale
Cât mai ai părinți la poartă
Treci pe acasă câteodată
Stai cu dâni și un minut
Timpul nu-i de-ntrecut
Cât au tras părinții mei
Of of of of măi măi
Pentru casă, pentru noi, plinămeți și plin nevoi
N-aveau multe de-mpărțit, dar avea de dăruit
Șase suflete la masă, șase drumuri de acasă,
Şi părinţii, an cu an,
Le-au făcut dintr-o dă-nă o vor
Casa poate îmbătrâni
Gardul poate putrezi
Dar cât omul are dor
Nu-i pierdut trecutul lor